ROTILÍȚĂ, rotilițe, s. f. (Pop.) Rotiță. – Rotilă + suf. -iță.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a rotilíță, rotilíțe, s.f. (pop.) 1. horă. 2. (bot.) floarea-paștilor.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
rotilíță (pop.) s. f., g.-d. art. rotilíței; pl. rotilíțeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ROTILÍȚĂ, rotilițe, s. f. (Pop.) Rotiță. – Rotilă + suf. -iță.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)