romấnă (limbă) s. f., g.-d. art. romấneiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
română (limba) f. limba română, idiomă neo-latină, foarte asemenea italianei, înavuțită cu diferite elemente străine (slave, maghiare, turce, neo-grece). Ea conține trei dialecte: daco-româna, macedo-româna și istro-româna, dintre care numai cea dintâi a devenit organul unei evoluțiuni literare.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
Forme flexionare:
romana - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul roman
romană - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul roman
româna - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul român
română - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul român
