Am găsit 11 definiții pentru cuvantul/cuvintele româniza:

ROMANIZÁ, romanizez, vb. I. Tranz. A imprima sau a impune (unei țări, unei populații) caracterul romanității, a face (să fie) roman2, a introduce civilizația romană2. ♦ Refl. A deveni roman2 sau romanic. – Din fr. romaniser.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


ROMANIZÁ vb. I. tr. A da, a impune (unei țări) cultura, civilizația și organizația romană. ♦ refl. A deveni roman sau romanic. [Cf. fr. romaniser, it. romanizare].
Sursa: Dicționar de neologisme

ROMANIZÁ vb. I. tr. a imprima, a impune unei țări, unei populații obiceiurile, cultura, modul de organizare și civilizația romană. II. refl. a deveni roman(ic). (< fr. romaniser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

romanizá (a ~) vb., ind. prez. 3 romanizeáză
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

romanizà v. a (se) face Roman: Dacia se romaniză repede.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ROMANIZÁ, romanizez, vb. I. Tranz. A imprima sau a impune (unei țări, unei regiuni, unei populații) caracterul romanității, a face (să fie) roman2, a introduce civilizația romană2. ♦ Refl. A deveni roman2 sau romanic. – Din fr. romaniser.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ROMÂNIZÁ, românizez, vb. I. Tranz. A da unui cuvânt sau unei expresii străine introduse în limba română o formă potrivită cu normele, cu structura acestei limbi. – Român + suf. -iza.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

ROMÂNIZÁ vb. tr. (despre cuvinte, expresii străine) a da un caracter românesc. (< român + -iza)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

românizá (a ~) vb., ind. prez. 3 românizeáză
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

românizà v. 1. a da o formă românească unei vorbe străine; 2. a deprinde pe cineva cu obiceiurile românești.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ROMÂNIZÁ, românizez, vb. I. Tranz. A da unui cuvânt sau unei expresii străine introduse în limba română o formă potrivită cu normele, cu structura acestei limbi. – Român + suf. -iza.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)