RICÍNĂ, ricine, s. f. 1. Toxină vegetală care se găsește în semințele de ricin și care are proprietatea de a aglutina globulele sângelui. 2. (Pop.) Ulei de ricin. – Ricin + suf. -ă.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a RICÍNĂ s.f. Toxină vegetală extrasă din semințele de ricin, care are proprietatea de a aglutina globulele sângelui. [< it. ricina, cf. fr. ricin].
Sursa: Dicționar de neologisme
RICÍNĂ s. f. toxină vegetală din semințele de ricin, care aglutinează globulele sângelui. (< it. ricina)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
ricínă (toxină vegetală) s. f., g.-d. art. ricínei; pl. ricíneSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită RICÍNĂ, ricine, s. f. 1. Toxină vegetală care se găsește în semințele de ricin și care are proprietatea de a aglutina globulele sângelui. 2. (Pop.) Ulei de ricin. – Din ricin.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)