RICHELIEU [riʃəliö], familie nobiliară franceză. 1. Armand Jean DU PLESSIS de (1585-1642), om politic și cardinal francez (din 1622. Reprezentant al absolutismului în Franța. Ca prim-min. (1624-1642), în timpul domniei lui LUdovic XIII, a fost conducătorul de fapt al Franței. Prin înfrângerea hughenoților (cucerirea cetății La Rochelle), prin înlăturarea tendințelor autonomiste ale marilor seniori feudali și printr-o serie de reforme (finanțe, armată și legislație), a consolidat monarhia absolută. Pe plan extern, a luptat împotriva hegemoniei Habsburgilor în Europa, Franța participând (din 1635), alături de principii protestanți germani și de Suedia, împotriva Sfântului Imp. Roman de Națiune Germană și a Spaniei, în Războiul de 30 de ani (1618-1648). A manifestat interes pentru literatură și arte. A contribuit la întemeierea (1635) Academiei Franceze. 2. Armand Emmanuel DU PLESSIS, conte de Chinon, duce de Fronsac (1766-1822), general și om politic francez. Emigrat în Rusia (1790), a devenit guvernator al provinciei Odessa (1803-1814). Reîntors în Franța a devenit prim-min. (1815-1818, 1820-1821) obținând plecarea Aliaților din Franța și acceptarea ei în Sfânta Alianță.Sursa: Dicționar enciclopedic Richelieu (Cardinalul) m. (cit. Rișelio), om de Stat francez, ministru al lui Ludovic XIII timp de 20 de ani; înăuntru el se sili a supune pe protestanți și pe nobili, iară în afară urmări slăbirea Casei de Austria; el e totdeodată fundatorul Academiei franceze (1585-1642).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
RICHELIEU [riʃəliö], familie nobiliară franceză. 1. Armand Jean DU PLESSIS de (1585-1642), om politic și cardinal francez (din 1622. Reprezentant al absolutismului în Franța. Ca prim-min. (1624-1642), în timpul domniei lui LUdovic XIII, a fost conducătorul de fapt al Franței. Prin înfrângerea hughenoților (cucerirea cetății La Rochelle), prin înlăturarea tendințelor autonomiste ale marilor seniori feudali și printr-o serie de reforme (finanțe, armată și legislație), a consolidat monarhia absolută. Pe plan extern, a luptat împotriva hegemoniei Habsburgilor în Europa, Franța participând (din 1635), alături de principii protestanți germani și de Suedia, împotriva Sfântului Imp. Roman de Națiune Germană și a Spaniei, în Războiul de 30 de ani (1618-1648). A manifestat interes pentru literatură și arte. A contribuit la întemeierea (1635) Academiei Franceze. 2. Armand Emmanuel DU PLESSIS, conte de Chinon, duce de Fronsac (1766-1822), general și om politic francez. Emigrat în Rusia (1790), a devenit guvernator al provinciei Odessa (1803-1814). Reîntors în Franța a devenit prim-min. (1815-1818, 1820-1821) obținând plecarea Aliaților din Franța și acceptarea ei în Sfânta Alianță.Sursa: Dicționar enciclopedic Richelieu (Cardinalul) m. (cit. Rișelio), om de Stat francez, ministru al lui Ludovic XIII timp de 20 de ani; înăuntru el se sili a supune pe protestanți și pe nobili, iară în afară urmări slăbirea Casei de Austria; el e totdeodată fundatorul Academiei franceze (1585-1642).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a