RETUȘÁRE, retușări, s. f. Acțiunea de a retușa și rezultatul ei. – V. retușa.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
RETUȘÁRE s.f. 1. Acțiunea de a retușa și rezultatul ei; retuș. 2. (Muz.) Împodobire a unei melodii cu diferite ornamente. [< retușa].
Sursa: Dicționar de neologisme
retușáre s. f., g.-d. art. retușắrii; pl. retușắriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită RETUȘÁRE, retușări, s. f. Acțiunea de a retușa și rezultatul ei. – V. retușa.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
retușare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul retușa
