Am găsit 21 de definiții pentru cuvantul/cuvintele restaurant:

RESTAURÁNT, restaurante, s. n. Unitate de alimentație publică care prepară în bucătărie proprie mâncăruri și le desface contra cost, împreună cu băuturi, în săli de mese special amenajate; local în care se află o astfel de unitate. [Pr.: -sta-u-] – Din fr. restaurant.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


RESTAURÁNT s.n. Local unde se consumă mâncăruri și băuturi contra plată. [Pron. -ta-u-, pl. -te, -turi. / < fr. restaurant].
Sursa: Dicționar de neologisme

restauránt s. n., pl. restauránte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

RESTAURÁNT s. n. local public unde se consumă, contra plată, mâncăruri și băuturi. (< fr. restaurant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

*restauránt, -ă adj. (fr. restaurant, d. restaurer, a restaura). Care restaurează: aliment restaurant (Rar). S. n., pl. e. Aliment care restaurează (Rar). Birt, locandă, stabiliment unde publicu poate mînca plătind: restaurantu găriĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

restaurant n. local public unde se mănâncă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

RESTAURÁNT, restaurante, s. n. Unitate de alimentație care prepară în bucătărie proprie mâncăruri și le desface contra cost, împreună cu băuturi, în săli proprii de consumație; local în care se află o astfel de unitate. [Pr.: -sta-u-] – Din fr. restaurant.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

RESTAURÁNT, restaurante, s. n. Unitate de alimentație publică care prepară în bucătărie proprie mâncăruri și le desface contra cost, împreună cu băuturi, în săli de mese special amenajate; local în care se află o astfel de unitate. [Pr.: -sta-u-] – Din fr. restaurant.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

RESTAURÁNT s.n. Local unde se consumă mâncăruri și băuturi contra plată. [Pron. -ta-u-, pl. -te, -turi. / < fr. restaurant].
Sursa: Dicționar de neologisme

restauránt s. n., pl. restauránte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

RESTAURÁNT s. n. local public unde se consumă, contra plată, mâncăruri și băuturi. (< fr. restaurant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

*restauránt, -ă adj. (fr. restaurant, d. restaurer, a restaura). Care restaurează: aliment restaurant (Rar). S. n., pl. e. Aliment care restaurează (Rar). Birt, locandă, stabiliment unde publicu poate mînca plătind: restaurantu găriĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

restaurant n. local public unde se mănâncă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

RESTAURÁNT, restaurante, s. n. Unitate de alimentație care prepară în bucătărie proprie mâncăruri și le desface contra cost, împreună cu băuturi, în săli proprii de consumație; local în care se află o astfel de unitate. [Pr.: -sta-u-] – Din fr. restaurant.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

RESTAURÁNT, restaurante, s. n. Unitate de alimentație publică care prepară în bucătărie proprie mâncăruri și le desface contra cost, împreună cu băuturi, în săli de mese special amenajate; local în care se află o astfel de unitate. [Pr.: -sta-u-] – Din fr. restaurant.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

RESTAURÁNT s.n. Local unde se consumă mâncăruri și băuturi contra plată. [Pron. -ta-u-, pl. -te, -turi. / < fr. restaurant].
Sursa: Dicționar de neologisme

restauránt s. n., pl. restauránte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

RESTAURÁNT s. n. local public unde se consumă, contra plată, mâncăruri și băuturi. (< fr. restaurant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

*restauránt, -ă adj. (fr. restaurant, d. restaurer, a restaura). Care restaurează: aliment restaurant (Rar). S. n., pl. e. Aliment care restaurează (Rar). Birt, locandă, stabiliment unde publicu poate mînca plătind: restaurantu găriĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

restaurant n. local public unde se mănâncă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

RESTAURÁNT, restaurante, s. n. Unitate de alimentație care prepară în bucătărie proprie mâncăruri și le desface contra cost, împreună cu băuturi, în săli proprii de consumație; local în care se află o astfel de unitate. [Pr.: -sta-u-] – Din fr. restaurant.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)