REPERÁJ, reperaje, s. n. Reperare. – Din fr. repérage.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a REPERÁJ s.n. Reperare. [< fr. repérage].
Sursa: Dicționar de neologisme
REPERÁJ s. n. reperare. (< fr. repérage)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
reperáj s. n., pl. reperájeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită REPERÁJ, reperaje, s. n. Reperare. – Din fr. repérage.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)