REPAUZÁRE, repauzări, s. f. Acțiunea de a (se) repauza și rezultatul ei. [Pr.: -pa-u-] – V. repauza.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a REPAUZÁRE s.f. Faptul de a repauza; odihnă, moarte. [< repauza].
Sursa: Dicționar de neologisme
repauzáre (-pa-u-) s. f., g.-d. art. repauzắrii; pl. repauzắriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită REPAUZÁRE, repauzări, s. f. Acțiunea de a (se) repauza și rezultatul ei. [Pr.: -pa-u-] – V. repauza.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
repauzare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul repauza