REGĂSÍ, regăsesc, vb. IV. Tranz. A găsi din nou pe cineva sau ceva. **Refl. recipr. S-au regăsit după 10 ani. ♦ Refl. A se afla, a se găsi din nou în același loc, în aceeași situație. ♦ Refl. Fig. A se reculege, a-și recăpăta echilibrul sufletesc (după o frământare, un zbucium). – Re1 + găsi (după fr. retrouver).Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a REGĂSÍ vb. IV. tr. A găsi din nou (pe cineva sau ceva). ♦ refl. A se afla din nou undeva. ♦ A se reculege. [P.i. -sesc. / < re- + găsi, după fr. retrouver].
Sursa: Dicționar de neologisme
regăsí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. regăsésc, imperf. 3 sg. regăseá; conj. prez. 3 să regăseáscăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită regăsì v. 1. a găsi din nou; 2. a găsi ceeace se pierduse; 3. a afla iar pe cineva: unde te voiu regăsi ? 4. a se afla în aceeaș stare ca și înainte.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
REGĂSÍ, regăsesc, vb. IV. Tranz. A găsi din nou pe cineva sau ceva. ◊ Refl. recipr. S-au regăsit după 10 ani. ♦ Refl. A se afla din nou în același loc, în aceeași situație. ♦ Refl. Fig. A se reculege, a-și recăpăta echilibrul sufletesc. – Pref. re- + găsi (după fr. retrouver).Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)