RECÂȘTIGÁ, recâștíg, vb. I. Tranz. A câștiga (ceva) din nou; a redobândi, a recăpăta. – Re1 + câștiga.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a recâștigá (a ~) vb., ind. prez. 3 recâștígăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
recâștigà v. a câștiga ceeace pierduse.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
RECÂȘTIGÁ, recâștíg, vb. I. Tranz. A câștiga (ceva) din nou; a redobândi, a recăpăta. – Pref. re- + câștiga.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)