Am găsit 4 definiții pentru cuvantul/cuvintele recriminare:

RECRIMINÁRE, recriminări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a recrimina și rezultatul ei; acuzație, insultă, injurie. – V. recrimina.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

RECRIMINÁRE s.f. Acuzație, mustrare ca răspuns la altă acuzație, la altă mustrare. [După fr. récrimination].
Sursa: Dicționar de neologisme


recrimináre (livr.) (re-cri-) s. f., g.-d. art. recriminắrii; pl. recriminắri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

RECRIMINÁRE, recriminări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a recrimina și rezultatul ei; acuzație, insultă, injurie. – V. recrimina.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

recriminare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul recrimina