RECONSTITUÁNT, -Ă, reconstituanți, -te, adj. (Rar) Tonic, întăritor. [Pr.: -tu-ant] – Din fr. reconstituant.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a RECONSTITUÁNT, -Ă adj., s.n. (Med.) Tonic; reconfortant. [Pron. -tu-ant, var. reconstituent, -ă adj., s.n. / < fr. reconstituant].
Sursa: Dicționar de neologisme
RECONSTITUÁNT, -Ă adj., s. n. (med.) tonic; reconfortant. (< fr. reconstituant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
reconstituánt1 (rar) (-tu-ant) adj. m., pl. reconstituánți; f. reconstituántă, pl. reconstituánteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită reconstituánt2 (-tu-ant) s. n., pl. reconstituánteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită RECONSTITUÁNT, -Ă, reconstituanți, -te, adj., s. n. (Rar) (Substanță, medicament) care reconfortează. [Pr.: -tu-ant] – Din fr. reconstituant.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)