Am găsit 13 definiții pentru cuvantul/cuvintele reclama:

RECLAMÁ, reclám, vb. I. Tranz. 1. A cere, a pretinde ceva (în baza unui drept); a revendica. ♦ Intranz. (Înv.) A protesta. ♦ Fig. A face necesar, a necesita, a cere, a impune. 2. A face o reclamație contra cuiva, a se plânge împotriva cuiva; a pârî. ♦ A formula pretenții în fața unui organ de jurisdicție. [Var.: (pop.) lăcrămá vb. I] – Din fr. réclamer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


RECLAMÁ vb. I. tr. 1. A cere, a pretinde insistent ceva (pe baza unui drept); a revendica. ♦ A necesita, a impune. 2. A pârî, a denunța, a face o reclamație contra cuiva. [P.i. reclám. / < fr. réclamer, cf. lat. reclamare].
Sursa: Dicționar de neologisme

RECLAMÁ vb. tr. 1. a cere, a pretinde insistent ceva (pe baza unui drept); a revendica. 2. (fig.) a face necesar, a necesita; a impune. 3. a pârî, a denunța, a face o reclamație contra cuiva. (< fr. réclamer, germ. Reklame)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

reclamá (a ~) (-cla-) vb., ind. prez. 3 reclámă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

reclamà v. 1. a cere cu stăruință ca ceva cuvenit: a reclama prețul muncii; 2. a avea trebuință de: sănătatea reclamă cruțare; 3. a protesta: a reclama încontra unei nedreptăți.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

RECLAMÁ, reclám, vb. I. Tranz. 1. A cere, a pretinde ceva (în baza unui drept); a revendica. ♦ Intranz. (înv.) A protesta. ♦ Fig. A face necesar, a necesita, a cere, a impune. 2. A face o reclamație contra cuiva, a se plânge împotriva cuiva; a pârî. ♦ A formula pretenții în fața unui organ de jurisdicție. [Var.: (pop.) lăcrămá vb. I] – Din fr. réclamer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

RECLÁMĂ, reclame, s. f. 1. Activitate (comercială) prin care se urmărește, pe calea publicității (prin tipărituri, radio, televiziune, cinematograf etc.), suscitarea, câștigarea interesului public asupra anumitor mărfuri, a unor cărți, a unui spectacol, a folosirii unor servicii etc. ♦ Răspândire de informații elogioase (despre cineva sau ceva), cu scopul de a-i crea renume sau popularitate. 2. Articol (dintr-o publicație), afiș, placardă, panou, prospect etc. prin care se face reclamă (1). – Din fr. réclame, germ. Reklame.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

RECLÁMĂ s.f. Articol mic înserat într-o publicație prin care se recomandă publicului un produs industrial, o carte, un spectacol etc. ♦ Recomandare, prezentare cu ajutorul publicității sau al altor mijloace a unui spectacol etc. ♦ Totalitatea mijloacelor prin care se prezintă și se popularizează un produs, o carte etc. [< fr. réclame, cf. germ. Reklame].
Sursa: Dicționar de neologisme

RECLÁMĂ s. f. 1. recomandare, prezentare cu ajutorul publicității sau al altor mijloace a unui spectacol etc. ◊ totalitatea mijloacelor prin care se prezintă și se popularizează un produs, o carte etc. 2. articol mic inserat într-o publicație pentru reclamă (1). (< fr. réclame)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

*reclámă f., pl. e (fr. réclame, d. réclamer, a reclama, după engl. to reclaim, care în Statele Unite are înț. de „a atrage atențiunea”). Anunț tipărit într´un ziar saŭ afipt pe vre-un zid p. a recomanda cumpărătorilor un articul [!] comercial, o carte, un candidat la alegerĭ ș. a.: reclama e sufletu comercĭuluĭ, negustoru trebuĭe să facă reclamă mărfiĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

reclámă (re-cla-) s. f., g.-d. art. reclámei; pl. recláme
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

reclamă f. articolaș într’un ziar spre a lăuda și recomanda o carte, un obiect de comerț, etc.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

RECLÁMĂ, reclame, s. f. 1. Activitate (comercială) prin care se urmărește, pe calea publicității (prin tipărituri, radio, televiziune, cinematograf etc.), suscitarea, câștigarea interesului public asupra anumitor mărfuri, a unor cărți, a unui spectacol, a folosirii unor servicii etc. ♦ Răspândire de informații elogioase (despre cineva sau ceva), cu scopul de a-i crea renume sau popularitate. 2. Articol (dintr-o publicație), afiș, placardă, panou, prospect etc. prin care se face reclamă (1). – Din fr. réclame, germ. Reklame.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)