RECIRCULÁRE, recirculări, s. f. (Tehn.) 1. Reintroducere a unui material sau a unei substanțe în ciclul de fabricație, în scopul îmbunătățirii unor parametri ai producției. 2. Recirculație. – V. recircula.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a RECIRCULÁRE s.f. Recirculație. [< re- + circulare].
Sursa: Dicționar de neologisme
recirculáre s. f., g.-d. art. recirculắriiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită RECIRCULÁRE s. f. (Tehn.) 1. Reintroducere a unui material sau a unei substanțe în ciclul de fabricație, în scopul îmbunătățirii unor parametri ai producției. 2. Recirculație. – V. recircula.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
recirculare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul recircula