Am găsit 4 definiții pentru cuvantul/cuvintele rebutare:

REBUTÁRE, rebutări, s. f. Acțiunea de a rebuta și rezultatul ei; operație de stabilire a rebuturilor. – V. rebuta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


REBUTÁRE s.f. Acțiunea de a rebuta și rezultatul ei; operație de stabilire a rebuturilor. [< rebuta].
Sursa: Dicționar de neologisme

rebutáre s. f., g.-d. art. rebutắrii; pl. rebutắri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

REBUTÁRE, rebutări, s. f. Acțiunea de a rebuta și rezultatul ei; operație de stabilire a rebuturilor. – V. rebuta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

rebutare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul rebuta