rătán, V. rîtan.
Sursa: Dicționaru limbii românești
RÂTÁN, râtani, s. m. (Reg.) Porc. ♦ Epitet depreciativ adresat unei persoane prost crescute, lipsite de educație, de maniere. – Rât1 + suf. -an.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a râtan, râtani s. m. (intl.) persoană naivă / credulă / ușor de înșelat; fraier.Sursa: Dicționar de argou al limbii române râtán (pop.) s. m., pl. râtániSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită râtan m. Mold. 1. porc; 2. fig. mojic. [V. rât].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
RÂTÁN, râtani, s. m. (Pop.) Porc. ♦ Epitet depreciativ adresat unei persoane prost crescute, lipsite de educație, de maniere. – Rât1 + suf. -an.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 