RĂNÍT, -Ă, răniți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care a căpătat o rană, o leziune. ♦ Fig. Jignit, ofensat. – V. răni.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a rănít, -ă adj. și s. Care are o rană: rănit în războĭ. Fig. Adînc jignit saŭ întristat: o inimă rănită.
Sursa: Dicționaru limbii românești
rănit a. 1. care a căpătat o rană; 2. fig. sfășiat: gânduri mângâioase pentru o inimă rănită NEGR.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
RĂNÍT, -Ă, răniți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care a căpătat o rană, o leziune. ♦ Fig. Jignit, ofensat. – V. răni.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
rănit - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul răni
rânit - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul râni