PUNGĂLEÁLĂ, pungăleli, s. f. (Pop.) Pungălitură. – Pungăli + suf. -eală.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a pungăleálă, pungăléli, s.f. (reg.) 1. cusătură proastă, de mântuială. 2. (în forma: punghileală) migăleală, mocoșeală.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
pungăleálă (pop., fam.) s. f., g.-d. art. pungălélii; pl. pungăléliSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită PUNGĂLEÁLĂ, pungăleli, s. f. (Pop. și fam.) Pungălitură. – Pungăli + suf. -eală.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)