Am găsit 12 definiții pentru cuvantul/cuvintele puber:

PÚBER, -Ă, puberi, -e, adj., s. m. și f. (Om) ajuns la vârsta pubertății. – Din lat. puber, fr. pubère.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


PÚBER, -Ă adj., s.m. și f. (Individ) ajuns la pubertate. [< fr. pubère, cf. lat. puber].
Sursa: Dicționar de neologisme

PÚBER, -Ă adj., s. m. f. (individ) ajuns la pubertate. (< lat. puber, fr. pubère)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

púber/pubér adj. m., s. m., pl. púberi/pubéri; adj. f., s. f. púberă/pubéră, pl. púbere/pubére
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

*púber, -ă adj. (lat. puber, púberis, adolescent). Adolescent, tînăr pe la 15-18 anĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

PÚBER, -Ă, puberi, -e, adj., s. m. și f. (Om) ajuns la vârsta pubertății. [Acc. și pubér] – Din lat. puber, fr. pubère.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PÚBER, -Ă, puberi, -e, adj., s. m. și f. (Om) ajuns la vârsta pubertății. – Din lat. puber, fr. pubère.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

PÚBER, -Ă adj., s.m. și f. (Individ) ajuns la pubertate. [< fr. pubère, cf. lat. puber].
Sursa: Dicționar de neologisme

PÚBER, -Ă adj., s. m. f. (individ) ajuns la pubertate. (< lat. puber, fr. pubère)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

púber/pubér adj. m., s. m., pl. púberi/pubéri; adj. f., s. f. púberă/pubéră, pl. púbere/pubére
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

*púber, -ă adj. (lat. puber, púberis, adolescent). Adolescent, tînăr pe la 15-18 anĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

PÚBER, -Ă, puberi, -e, adj., s. m. și f. (Om) ajuns la vârsta pubertății. [Acc. și pubér] – Din lat. puber, fr. pubère.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)