Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele pterodactil:

PTERODACTÍL, pterodactili, s.m. Gen de reptile zburătoare care au trăit în era secundară, cu aripi ca ale liliacului.
Sursa: Dicționarul limbii române contemporane


PTERODACTÍL, pterodactili, s. m. Gen de reptile fosile zburătoare, de mărimea unei vrăbii. – Din fr. ptérodactyle.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

PTERODACTÍL s.m. Gen de reptilă zburătoare din ordinul pterozaurienilor, care a trăit în era secundară. [< fr. ptérodactyle, cf. gr. pteron – aripă, daktylos – deget].
Sursa: Dicționar de neologisme

PTERODACTÍL s. m. reptilă zburătoare fosilă din ordinul pterozaurienilor, de mărimea unui uliu. (< fr. prérodactyle, lat. prerodactylus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

PTERODACTÍL (‹ fr. {i}; {s} ptero- + gr. daktylos „deget”) s. m. Gen de reptile fosile evoluate, care au trăit în Jurasicul superior și în Cretacic. P. aveau mărimea unei vrăbii, era adaptat pa zbor, dar prezenta o dentiție redusă, localizată în partea anterioară a ciocului. S-au găsit resturi fosile în E Africii și în Europa.
Sursa: Dicționar enciclopedic

*pterodáctil și -íl m., pl. (vgr. pterón, aripă, și dáktylos, deget). Geol. Un fel de reptil fosil ale căruĭ degete și picĭoare eraŭ unite pintr´o [!] membrană pin [!] ajutoru căreĭa zbura ca liliacu.
Sursa: Dicționaru limbii românești

pterodactíl s. m., pl. pterodactíli
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

PTERODACTÍL, pterodactili, s. m. Gen de reptile fosile zburătoare, de mărimea unei vrăbii. – Din fr. ptérodactyle.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)