PSALTÉRION, psalterioane, s. n. Vechi instrument muzical cu coarde, de formă triunghiulară, întrebuințat până în evul mediu. [Pr.: -ri-on] – Din fr. psaltérion.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PSALTERIÓN s. n. vechi instrument cu coarde ciupite, de formă triunghiulară, până în evul mediu. (< fr. psaltérion, gr. psalterion)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
!psalterión (-ri-on) s. n., pl. psalterioáneSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită PSALTÉRION, psalterioane, s. n. Vechi instrument muzical cu coarde, de formă triunghiulară, folosit până în Evul Mediu. [Pr.: -ri-on] – Din fr. psaltérion.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) PSALTÉRION, psalterioane, s. n. Vechi instrument muzical cu coarde, de formă triunghiulară, întrebuințat până în evul mediu. [Pr.: -ri-on] – Din fr. psaltérion.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PSALTERIÓN s. n. vechi instrument cu coarde ciupite, de formă triunghiulară, până în evul mediu. (< fr. psaltérion, gr. psalterion)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
!psalterión (-ri-on) s. n., pl. psalterioáneSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
PSALTÉRION, psalterioane, s. n. Vechi instrument muzical cu coarde, de formă triunghiulară, folosit până în Evul Mediu. [Pr.: -ri-on] – Din fr. psaltérion.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)