PRUNCÉSC, -EÁSCĂ, pruncești, adj. (Înv.) Care aparține pruncului, privitor la prunc; copilăresc. – Prunc + suf. -esc.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a 1) pruncésc, -eáscă adj. Rar. De prunc.
Sursa: Dicționaru limbii românești
2) pruncésc v. intr. Rar. Duc vĭață de prunc.
Sursa: Dicționaru limbii românești
pruncésc (înv.) adj. m., f. prunceáscă; pl. m. și f. pruncéștiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită PRUNCÉSC, -EÁSCĂ, pruncești, adj. (Înv.) Care aparține pruncului, privitor la prunc; copilăresc. – Prunc + suf. -esc.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
pruncesc - Verb, Conjunctiv, prezent, persoana I, singular - pentru cuvantul prunci
pruncesc - Verb, Indicativ, prezent, persoana a III-a, plural - pentru cuvantul prunci
pruncesc - Verb, Indicativ, prezent, persoana I, singular - pentru cuvantul prunci