PROZÓDIC, -Ă, prozodici, -ce, adj. Care aparține prozodiei, privitor la prozodie, de prozodie. – Din fr. prosodique.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
PROZÓDIC, -Ă adj. Referitor la prozodie, de prozodie. [Var. prosodic, -ă adj. / cf. fr. prosodique].
Sursa: Dicționar de neologisme
PROZÓDIC, -Ă adj. referitor la prozodie. (< fr. prosodique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
prozódic adj. m., pl. prozódici; f. prozódică, pl. prozódiceSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită prozodic a. ce ține de prozodie.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
PROZÓDIC, -Ă, prozodici, -ce, adj. Care aparține prozodiei, privitor la prozodie, de prozodie. – Din fr. prosodique.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 