PROSILOGÍSM, prosilogisme, s. n. Silogism a cărui concluzie este premisa unui silogism următor. – Din fr. prosyllogisme.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PROSILOGÍSM s.n. Silogism dintr-un polisilogism cu funcție de premisă majoră, din care derivă premisa silogismului următor; episilogism. [< fr. prosyllogisme, cf. gr. pro – înainte, syllogismos – silogism].
Sursa: Dicționar de neologisme
PROSILOGÍSM s. n. silogism dintr-un polisilogism a cărui concluzie servește ca premisă a silogismului următor (episilogism). (< fr. prosyllogisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
PROSILOGÍSM, prosilogisme, s. n. Silogism dintr-un șir de silogisme, a cărui concluzie este premisa unui silogism următor. – Din fr. prosyllogisme.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)