PROCONSULÁR, -Ă, proconsulari, -e, adj. Care ține de proconsul, privitor la proconsul, guvernat de un proconsul. – Din lat. proconsularis, fr. proconsulaire.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PROCONSULÁR, -Ă adj. De proconsul. ♦ Provincie proconsulară = provincie condusă de un proconsul. [Cf. lat. proconsularis, fr. proconsulaire].
Sursa: Dicționar de neologisme
PROCONSULÁR, -Ă adj. referitor la proconsul, guvernat de un proconsul. (< fr. proconsulaire, lat. proconsularis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*proconsulár, -ă adv. (lat. proconsularis). De proconsul: autoritate, provincie proconsulară.
Sursa: Dicționaru limbii românești
proconsulár adj. m., pl. proconsulári; f. proconsuláră, pl. proconsuláreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită PROCONSULÁR, -Ă, proconsulari, -e, adj. Care ține de proconsul, privitor la proconsul, guvernat de un proconsul. – Din lat. proconsularis, fr. proconsulaire.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)