pripói1, pripoáie, s.n. (reg.) ospăț oferit de părinții mirelui după cununie (și la care mesenii oferă daruri mirilor).
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
pripói2, pripoáie, s.n. (înv.) metal care servește la lipit sau la sudat.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
pripói (-oáie), s. n. – Lipitură, metal pentru sudură. Sb., rus. pripoj (Tiktin). Sec. XVII, înv. – Der. pripoi, vb. (a lipi), din sb. pripojiti.Sursa: Dicționarul etimologic român pripóĭ n., pl. oaĭe (sîrb. rus. pripóĭ). Vechĭ. Metal cu care se sudează.
Sursa: Dicționaru limbii românești