Am găsit 3 definiții pentru cuvantul/cuvintele prinzătoare:

prinzătoáre f., pl. orĭ. Instrument de prins animale, maĭ ales păsărele: un scatiŭ în prinzătoare (V. capcană, cursă). Instrument de fixat rufele pe frînghie (un lemnișor despicat orĭ doŭă lemnișoare cu resort) ca să nu le ĭa vîntu (numit și cuĭ de rufe saŭ cîrlig de rufe și sclimpuș).
Sursa: Dicționaru limbii românești


prinzătoáre (capcană) (rar) s. f., g.-d. art. prinzătórii; pl. prinzătóri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

prinzătoare f. unealtă de prins: cursă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Forme flexionare:

prinzătoare - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul prinzător

prinzătoare - Adjectiv, feminin, Genitiv-Dativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul prinzător

prinzătoare - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul prinzător

prinzătoare - Adjectiv, feminin, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul prinzător