PREACUVIÓS, -OÁSĂ, preacuvioși, -oase, adj. (În titulatura dată unor clerici; adesea substantivat) Foarte cuvios, extrem de cucernic. [Pr.: -vi-os] – Prea + cuvios.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a preacuviós, -oásă adj. (după vsl. prĭepodobĭnŭ). L. V. Foarte cuvios. Azĭ titlu arhimandriților.
Sursa: Dicționaru limbii românești
preacuviós (-vi-os) adj. m., pl. preacuvióși; f. preacuvioásă, pl. preacuvioáseSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită PREACUVIÓS, -OÁSĂ, preacuvioși, -oase, adj. (În titulatura dată unor clerici; adesea substantivat) Foarte cuvios, extrem de cucernic. [Pr.: -vi-os] – Prea + cuvios.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)