prășitoáre f., pl. orĭ. Sapă de prășit (pe alocurea de o formă specială).
Sursa: Dicționaru limbii românești
PRĂȘITOÁRE, prășitori, s. f. 1. Unealtă sau mașină agricolă cu care se prășește. – Prăși + suf. -tor.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
prășitoáre (unealtă) s. f., g.-d. art. prășitórii; pl. prășitóriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită prășitoare f. sapă ori mașină cu care se prășește.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
Forme flexionare:
prăsitoare - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul prăsitor
prăsitoare - Adjectiv, feminin, Genitiv-Dativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul prăsitor
prăsitoare - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul prăsitor
prăsitoare - Adjectiv, feminin, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul prăsitor
prășitoare - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul prășitor
prășitoare - Adjectiv, feminin, Genitiv-Dativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul prășitor
prășitoare - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul prășitor
prășitoare - Adjectiv, feminin, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul prășitor