POVESTITÓR, -OÁRE, povestitori, -oare s. m. și f. Persoană care povestește (1), care știe să povestească frumos, să spună povești; scriitor, autor de povești (1); narator, povestaș, povestar. – Povesti + suf. -tor.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a povestitór, -oáre adj. și s. Narator, care povestește.
Sursa: Dicționaru limbii românești
povestitór s. m., pl. povestitóriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită povestitor m. cel ce povestește.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
POVESTITÓR, -OÁRE, povestitori, -oare, s. m. și f. Persoană care povestește (1), care știe să povestească frumos, să spună povești; scriitor, autor de povești (1); narator, povestaș, povestar. – Povesti + suf. -tor.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)