POTÓU, potouri, s. n. Punct de plecare și de sosire la alergările de cai sau p. gener., la alte curse sportive. – Din fr. poteau.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a POTÓU s.n. Linia de plecare și de sosire la alergările de cai. [Pl. -uri. / < fr. poteau].
Sursa: Dicționar de neologisme
POTÓU s. n. linia de plecare și de sosire în alergările de cai. (< fr. poteau)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
potóu (potóuri), s. n. – Țintă, punct final al unei curse. Fr. poteau.Sursa: Dicționarul etimologic român potóu s. n., art. potóul; pl. potóuriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită POTÓU, potouri, s. n. Punct de plecare și de sosire la alergările de cai sau, p. gener., la alte curse sportive. – Din fr. poteau.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)