PONTIFICÁL, -Ă, pontificali, -e, adj. Care ține de pontif sau de autoritatea unui pontif, privitor la pontif; spec. care ține de papă sau de autoritatea lui, privitor la papă, papal. – Din fr. pontifical, lat. pontificalis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PONTIFICÁL, -Ă adj. De pontif; papal. [< fr. pontifical].
Sursa: Dicționar de neologisme
PONTIFICÁL, -Ă I. adj. de pontif; papal. II. s. n. 1. ritual al hirotonisirii episcopilor. 2. cronică papală. (< fr. pontifical, lat. pontificalis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*pontificál, -ă adj. (lat. pontificalis). De pontifice, al pontificeluĭ: scaunu pontifical.
Sursa: Dicționaru limbii românești
pontificál adj. m., pl. pontificáli; f. pontificálă, pl. pontificáleSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită pontifical a. ce ține de un pontifice sau de demnitatea sa: veșminte pontificale, autoritate pontificală.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
PONTIFICÁL, -Ă, pontificali, -e, adj. Care ține de un pontif sau de autoritatea acestuia, privitor la un pontif; spec. care ține de papă sau de autoritatea lui, privitor la papă, papal. – Din fr. pontifical, lat. pontificalis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)