POLINEVRÍTĂ, polinevrite, s. f. Boală a nervilor periferici, caracterizată prin alterarea mai multor trunchiuri nervoase și ramuri terminale. – Din fr. polynévrite.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a POLINEVRÍTĂ s.f. Inflamație de natură infecțioasă a mai multor nervi. [< fr. polynévrite, cf. gr. polys – numeros, neuron – nerv].
Sursa: Dicționar de neologisme
POLINEVRÍTĂ s. f. inflamație de natură infecțioasă sau toxică a mai multor nervi. (< fr. polynévrite)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
POLINEVRÍTĂ (‹ fr.; {s} poli- + gr. neuron „nerv”) s. f. Boală a nervilor periferici, de natură infecțioasă, toxică, alergică sau carențială, manifestată prin tulburări de sensibilitate, paralizii și atrofii musculare bilaterale, mai accentuate la extremitățile membrelor (ex. p. alcoolică).Sursa: Dicționar enciclopedic polinevrítă (-ne-vri-) s. f., g.-d. art. polinevrítei; pl. polinevríteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită POLINEVRÍTĂ, polinevrite, s. f. Boală a nervilor periferici, caracterizată prin alterarea mai multor trunchiuri nervoase și ramuri terminale. – Din fr. polynévrite.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)