Am găsit 14 definiții pentru cuvantul/cuvintele poligraf:

POLIGRÁF, poligrafi, s. m. 1. (Rar) Autor de opere care aparțin unor genuri variate. 2. Aparat cu care se reproduce un manuscris în mai multe exemplare. – Din fr. polygraphe.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


POLIGRÁF s.m. Autor care a scris opere aparținând unor genuri variate. // s.n. Aparat pentru reproducerea unui manuscris în mai multe exemplare. [< fr. polygraphe, cf. gr. polys – numeros, graphein – a scrie].
Sursa: Dicționar de neologisme

POLIGRÁF I. s. m. autor care a scris opere aparținând unor genuri variate. II. s. n. 1. aparat pentru reproducerea unui manuscris în mai multe exemplare. 2. aparat care permite înregistrarea a mai multor constante biologice (puls, respirație etc.). 3. aparat detector de minciuni. (< fr., /3/ amer. polygraphe)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

*poligráf, -ă s. (vgr. polygráphos, d. polýs, mult, și grápho, scriŭ). Autor care a scris despre maĭ multe științe. S. n., pl. e. Aparat cu care se scot cópiĭ după manuscripte.
Sursa: Dicționaru limbii românești

poligráf (-li-graf) s. m., pl. poligráfi
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

poligraf m. 1. autor care a scris despre mai multe materii; 2. aparat pentru reproducerea unui manuscript.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

POLIGRÁF, poligrafi, s. m. 1. (Rar) Autor de opere care aparțin unor genuri variate. 2. Aparat cu care se reproduce un manuscris în mai multe exemplare. – Din fr. polygraphe.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

POLIGRÁF, poligrafi, s. m. 1. (Rar) Autor de opere care aparțin unor genuri variate. 2. Aparat cu care se reproduce un manuscris în mai multe exemplare. – Din fr. polygraphe.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

POLIGRÁF s.m. Autor care a scris opere aparținând unor genuri variate. // s.n. Aparat pentru reproducerea unui manuscris în mai multe exemplare. [< fr. polygraphe, cf. gr. polys – numeros, graphein – a scrie].
Sursa: Dicționar de neologisme

POLIGRÁF I. s. m. autor care a scris opere aparținând unor genuri variate. II. s. n. 1. aparat pentru reproducerea unui manuscris în mai multe exemplare. 2. aparat care permite înregistrarea a mai multor constante biologice (puls, respirație etc.). 3. aparat detector de minciuni. (< fr., /3/ amer. polygraphe)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

*poligráf, -ă s. (vgr. polygráphos, d. polýs, mult, și grápho, scriŭ). Autor care a scris despre maĭ multe științe. S. n., pl. e. Aparat cu care se scot cópiĭ după manuscripte.
Sursa: Dicționaru limbii românești

poligráf (-li-graf) s. m., pl. poligráfi
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

poligraf m. 1. autor care a scris despre mai multe materii; 2. aparat pentru reproducerea unui manuscript.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

POLIGRÁF, poligrafi, s. m. 1. (Rar) Autor de opere care aparțin unor genuri variate. 2. Aparat cu care se reproduce un manuscris în mai multe exemplare. – Din fr. polygraphe.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)