PODVÁDĂ, podvezi, s. f. (Înv.) 1. Obligație la care erau supuși țăranii dependenți în evul mediu în folosul domniei (mai ales în timp de război), care consta în prestații (transport, cărăușie) sau rechiziții ale animalelor de tracțiune; p. ext. cărăușie (cu plată). 2. Încărcătură. [Var.: podvoádă s. f.] – Din sl. podŭvoda.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
podvádă, V. podvoadă.
Sursa: Dicționaru limbii românești
podvádă s. f., g.-d. art. podvézii; pl. podvéziSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită PODVÁDĂ, podvezi, s. f. 1. (În Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Obligație la care erau supuși țăranii dependenți în folosul domniei (mai ales în timp de război), care consta în prestații (transport, cărăușie) sau rechiziții ale animalelor de tracțiune; p. ext. cărăușie (cu plată). 2. Încărcătură. [Var.: podvoádă s. f.] – Din sl. podŭvoda.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 