pocós, -oásă, adj. (reg.) mițos.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
pocós, pocóși, s.m. (reg.) cotoarele ce rămân după cositul ierbii.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
pócoș, -ă, adj. 1. (reg.; despre cai) care suferă de umflături la picioare (de poc), care șchioapătă. 2. (înv.) cu mâna sau piciorul contractat, înțepenit, anchilozat. 3. (reg.; despre oameni) crăcănat.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
pócoș (-șuri), s. n. – Cutremurat, spasm. Mag. pókos (Cihac, II, 521; Gáldi, Dict., 152). În Trans., rar. – Der. pocosi (var. pocozi), vb. (Trans., Banat, a se mira, a se prosti).Sursa: Dicționarul etimologic român