Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele plusvaloare:

PLUSVALOÁRE s. f. Valoare nou creată de către muncitorii salariați în procesul de producție peste echivalentul valorii forței lor de muncă și însușită gratuit de către patroni. ◊ Plusvaloare absolută = formă a plusvalorii obținută prin prelungirea zilei de muncă peste timpul de muncă necesar sau prin intensificarea muncii. Plusvaloare relativă = formă a plusvalorii care rezultă prin reducerea timpului de muncă necesar și mărirea corespunzătoare a timpului de supramuncă în urma creșterii productivității muncii. – Plus1- + valoare (după fr. plus-value).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


PLUSVALOÁRE s.f. (Ec.) Valoare pe care munca muncitorului salariat o creează peste valoarea forței sale de muncă. [Pl. -ori, gen. -orii. / după fr. plus-value].
Sursa: Dicționar de neologisme

PLUSVALOÁRE s. f. 1. profit constituit din diferența între valoarea bunurilor produse și ansamblul salariilor și al amortizării. 2. excedent al încasărilor față de cheltuieli; beneficiu. (după fr. plus-value)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

plusvaloáre s. f., g.-d. art. plusvalórii
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

PLUSVALOÁRE s. f. 1. (Ec. pol.) Mărirea valorii unui bun care n-a suferit transformări materiale. 2. (în doctrina marxistă) Valoare nou-creată de către muncitori în procesul de producție peste echivalentul valorii forței lor de muncă și însușită gratuit de către capitalist. – Plus1- + valoare (după fr. plus-value).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)