PIPE-LINE subst. Conductă pentru transportul la distanță al fluidelor și, mai rar, al solidelor. [Pr.: páip-lain] – Cuv. engl.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PIPE-LINE loc.s. Conductă (magistrală) pentru transportul gazelor, petrolului etc. la distanță; oleoduc. [Pron. páip-lain. / < engl. pipe-line, cf. pipe – țeavă, line – linie].
Sursa: Dicționar de neologisme
PIPE-LINE [PÁIP-LAIN] s. n. 1. conductă pentru transportul gazelor, petrolului etc. la distanță; oleoduc. 2. (inform.) tehnologie care permite un tratament ultrarapid, constând în aceea că ieșirea unui program constituie intrarea unui alt program. (< engl. pipe-line)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
!pipeline (angl.) [pron. páĭplaĭn] s. n., art. pipeline-ul; pl. pipeline-uriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită PIPE-LINE [páip-lain] (cuv. engl.) s. n. Conductă pentru transportul la distanță al fluidelor, în special al hidrocarburilor; oleoduct.Sursa: Dicționar enciclopedic PIPELINE, pipeline-uri, s. n. Conductă pentru transportul la distanță al fluidelor și, mai rar, al solidelor. [Pr.: páĭplaĭn] – Cuv. engl.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)