PIPĂRÁT, -Ă adj. v. piperat.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
pipărát, V. piperat.
Sursa: Dicționaru limbii românești
pipărat a. 1. dres cu piper; 2. înțepător: vorbe pipărate; 3. fam. prea scump (cf. scump foc): e cam pipărat.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
PIPĂRÁT, -Ă adj. v. piperat.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
pipărat - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul pipăra
