PICĂTURÍCĂ, picăturele, s. f. Diminutiv al lui picătură. ♦ Pată mică. – Picătură + suf. -ică.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a picăturícă, picăturéle, s.f. 1. (pop.) picătură mică. 2. (înv.) pată roșie de vărsat.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
picăturícă (fam.) s. f., g.-d. art. picăturélei; pl. picăturéle, art. picăturéleleSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită PICĂTURÍCĂ, picăturele, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui picătură. ♦ Pată mică. – Picătură + suf -ică.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)