Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele pianoforte:

PIANOFÓRTE, pianoforte, s. n. (Rar) Pian (1). – Din it. pianoforte.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


PIANOFÓRTE s.n. Pian. [< it. pianoforte].
Sursa: Dicționar de neologisme

*piáno-fórte (it.) (pia-) adv.; abr. pf
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

*pianofórte n. Nume italian al pianuluĭ, pron. pĭanoforte.
Sursa: Dicționaru limbii românești

pianofórte (pian) (înv.) (pia-) s. n.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

PIANOFÓRTE, pianoforte, s. n., adv. 1. S. n. (înv.) Pian (1). 2. Adv. (în forma piano-forte; indică modul de executare a unei lucrări muzicale) în mod brusc de la piano la forte. – Din it. pianoforte.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)