PERVERSITÁTE, perversități, s. f. 1. Înclinare spre rău, plăcere (patologică) de a face rău; deviere de la normal a instinctelor, a judecății; tendință (patologică) de a comite acte imorale; corupție, depravare, imoralitate; spec. anomalie sexuală. ♦ Fățărnicie, perfidie, falsitate. 2. Faptă, comportare de om pervers. – Din fr. perversité.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PERVERSITÁTE s.f. Corupție, depravare; anomalie sexuală; perversiune. ♦ Perfidie, fățărnicie; răutate. [Cf. fr. perversité, lat. perversitas].
Sursa: Dicționar de neologisme
PERVERSITÁTE s. f. 1. tendință patologică de a săvârși acte imorale agresive. ◊ corupție, depravare; imoralitate; perversiune. 2. înclinație spre rău. (< fr. perversité, lat. perversitas)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*perversitáte f. (lat. pervérsitas, -átis. V. di-versitate). Caracteru omulu pervers: a pedepsi perversitățile.
Sursa: Dicționaru limbii românești
perversitáte s. f., g.-d. art. perversitắții; pl. perversitắțiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită perversitate f. caracterul celui pervers, depravațiune.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
PERVERSITÁTE, perversități, s. f. 1. Înclinare spre rău, plăcere (patologică) de a face rău, de a provoca suferință și de a se bucura de suferința altuia; deviere de la normal a instinctelor, a judecății; tendință (patologică) de a comite acte imorale; corupție, depravare, imoralitate; spec. anomalie sexuală. 4 Fățărnicie, perfidie, falsitate. 2. Faptă, comportare de om pervers. – Din fr. perversité.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)