PERSONALÍST, -Ă, personaliști, -ste adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține personalismului, privitor la personalism, care manifestă personalism; subiectivist. 2. S. m. și f. Adept al personalismului. – Din fr. personnaliste.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PERSONALÍST, -Ă adj. 1. (Rar) Care manifestă personalism (2) [în DN]; subiectivist. 2. Referitor la personalism. // s.m. și f. Adept al personalismului. [< fr. personnaliste].
Sursa: Dicționar de neologisme
PERSONALÍST, -Ă I. adj. care manifestă personalism (1). II. adj., s. m. f. (adept) al personalismului (2). (< fr. personnaliste)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
personalíst adj. m., s. m., pl. personalíști; adj. f., s. f. personalístă, pl. personalísteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită PERSONALÍST, -Ă, personaliști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține personalismului, privitor la personalism, care manifestă personalism; subiectivist. 2. S. m. și f. Adept al personalismului. – Din fr. personnaliste.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)