PERORÁRE, perorări, s. f. (Rar) Acțiunea de a perora și rezultatul ei. – V. perora.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PERORÁRE s.f. Acțiunea de a perora; perorație. [< perora].
Sursa: Dicționar de neologisme
peroráre s. f., g.-d. art. perorắrii; pl. perorắriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită PERORÁRE, perorări, s. f. Acțiunea de a perora și rezultatul ei. – V. perora.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
perorare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul perora