Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele period:

PERIÓD s. n. v. perioadă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


PERIÓD s.n. 1. V. perioadă. 2. Menstruație. [< fr. période].
Sursa: Dicționar de neologisme

PERIÓD s. n. menstruație; ciclu (1). (< fr. période)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

*periód n., pl. oade (vgr. peri-odos, d. peri, în prejur [!], și odós, drum. V. epiz-, ex-, met- și sin-od). Timp, spațiŭ, epocă: period de cincĭ secule [!]. Astr. Timpu rotațiuniĭ unuĭ astru: periodu pămîntuluĭ durează cam 365 zile și 6 ore. Geol. Timpu formațiuniĭ terenurilor: periodu terțiar. Pin [!] ext. Fază: periodu uneĭ boale [!]. Aritm. Totalitatea cifrelor care se repetă indefinit într·o fracțiune decimală periodică. Ret. Înlănțuire de fraze în care cugetarea urmează o dezvoltare regulară: greoaĭele perioade ale limbiĭ germane. Pin [!] anal. Înlănțuire de fraze muzicale. – Și periodă și perioadă cu înț. de „epocă, fază”. Cp. cu metod.
Sursa: Dicționaru limbii românești

periód (menstruație) (înv.) (-ri-od) s. n.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

period n. 1. timpul rotațiunii unui astru: pământul își face periodul în 365 de zile și un sfert; 2. timp scurs între două epoce: period de o mie de ani; 3. spațiu de timp nedeterminat: un period lung; 4. timp de formațiune a pământului: perioade geologice; 5. faza unei boale; 6. reunire de fraze formând un sens complet și un tot armonios: perioade oratorice.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PERIÓD s. n. v. perioadă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)