PEREGRINÁȚIE, peregrinații, s. f. (Rar) Peregrinare. [Var.: peregrinațiúne s. f.] – Din lat. peregrinatio, -onis, fr. pérégrination.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PEREGRINÁȚIE s.f. (Liv.) Peregrinare. [Gen. -iei, var. peregrinațiune s.f. / cf. lat. peregrinatio, fr. pérégrination].
Sursa: Dicționar de neologisme
PEREGRINÁȚIE s. f. peregrinare. (< fr. pérégrination, lat. peregrinatio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
peregrináție (rar) (-re-gri-, -ți-e) s. f., art. peregrináția (-ți-a), g.-d. art. peregrináției; pl. peregrináții, art. peregrináțiile (-ți-i-)Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită PEREGRINÁȚIE, peregrinații, s. f. (Rar) Peregrinare. [Var.: peregrinațiúne s. f.] – Din lat. peregrinatio, -onis, fr. peregrination.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)