PÉPLUM s. n. v. peplu.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PÉPLUM s.n. v. peplu.
Sursa: Dicționar de neologisme
!péplum (pe-plum) s. n., pl. péplumuriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită peplu(m) n. manta femeiască brodată, la Grecii antici: cu pavăza și lancea ’n peplum învălită NAUM.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
PEPLÚM, peplumuri, s. n. Mantie scurtă fără mâneci, prinsă pe umeri cu o agrafă, purtată peste tunică de către femei în Antichitatea greco-romană. [Var.: péplu s. n.] – Din lat. peplum.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)