Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele patrimonial:

PATRIMONIÁL, -Ă, patrimoniali, -e, adj. Care aparține unui patrimoniu, privitor la un patrimoniu; care se moștenește, ereditar; de familie. ◊ Bunuri patrimoniale = bunuri care pot fi evaluate în bani. Raporturi patrimoniale = raporturi juridice cu conținut economic. [Pr.: -ni-al] – Din fr. patrimonial.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


PATRIMONIÁL, -Ă adj. Referitor la un patrimoniu; care face parte dintr-un patrimoniu. [Pron. -ni-al. / cf. fr. patrimonial, lat. patrimonialis].
Sursa: Dicționar de neologisme

PATRIMONIÁL, -Ă adj. referitor la un patrimoniu; care constituie un patrimoniu. ♦ (jur.) raporturi ĕ = raporturi care au un conținut economic; bunuri ĕ = bunuri care pot fi evaluate în bani. (< fr. patrimonial, lat. patrimonialis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

*patrimoniál, -ă adj. (lat. patrimonialis). Din patrimoniŭ: avere patrimonială.
Sursa: Dicționaru limbii românești

patrimoniál (pa-tri-, -ni-al) adj. m., pl. patri­mo­niáli; f. patrimoniálă, pl. patrimoniále
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

patrimonial a. ce ține de un patrimoniu: avere patrimonială.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PATRIMONIÁL, -Ă, patrimoniali, -e, adj. Care aparține unui patrimoniu, privitor la un patrimoniu; care se moștenește, ereditar; de familie. ◊ Bunuri patrimoniale = bunuri care pot fi evaluate în bani. Raporturi patrimoniale = raporturi juridice cu conținut economic. [Pr.: -ni-al] – Din fr. patrimonial.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)