Am găsit 40 de definiții pentru cuvantul/cuvintele pascal:

PASCÁL1, pascali, s. m. Unitate de măsură pentru presiune, egală cu presiunea exercitată de un newton pe o suprafață de un metru pătrat. – Din fr. pascal.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

PASCÁL2, -Ă, pascali, -e, adj. (Livr.) Privitor la sărbătoarea Paștilor, de Paști. – Din fr. pascal.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


PASCÁL3 s.n. (Inform.) Limbaj de programare de nivel înalt orientat spre aplicațiile cu caracter tehnic, științific și economic. (cf. fr. pascal < după numele matemat. fr. Blaise Pascal, care în sec. al XVII-lea a inventat o mașină de calcul; denum. propusă în 1970 de către informat. elv. Niklaus Wirth)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

PASCÁL s.m. Unitate de presiune, egală cu un newton pe metru pătrat. [< fr. pascal, cf. Pascal – fizician francez].
Sursa: Dicționar de neologisme

PASCÁL, -Ă adj. De (la) paști, privitor la paști. [< fr. pascal].
Sursa: Dicționar de neologisme

*pascál, -ă adj. (lat. paschalis, d. Pascha, Paște). De la Paște, al Paștelor: timpu pascal, Melul pascal, melu pe care legea luĭ Moĭse îl prescria să fie sacrificat și mîncat la Paște.
Sursa: Dicționaru limbii românești

PASCÁL2 (‹ fr. {i}) s. n. Limbaj de programare pentru calculatoarele electronice proiectat, în 1969, de N. Wirth la Institutul Politehnic din Zürich și pus la dispoziția publicului în 1974 și utilizabil din 1989.
Sursa: Dicționar enciclopedic

PASCÁL3, -Ă (‹ fr., lat.) adj. Privitor la sărbătoarea Paștilor, de (la) Paști. ◊ Ciclu p. = perioadă de 532 de ani, după care sărbătoarea Paștilor revine exact în aceeași zi a anului. ◊ Miel p. = miel pe care evreii îi sacrifică de Paști, cu prilejul sărbătoririi eliberării lor din robia egipteană.
Sursa: Dicționar enciclopedic

PASCAL, numele a doi papi: P. I (817-824), a obținut din partea lui Ludovic cel Pios un act (817) prin care se garanta Papalității posesiunea perpetuă asupra teritoriilor stăpânite. A construit numeroase biserici. P. II (pe numele laic Ranieri de Pieda) (1099-1118), a continuat lupta papei Grigore VII pentru învestitură cu împărații Henric IV și Henric V. Sub presiunea Curiei a revocat privilegiile clerului (1112).
Sursa: Dicționar enciclopedic

PASCAL, Blaise (1623-1662), matematician, fizician, scriitor și filozof francez. Contribuții în hidrostatică (a descoperit, în 1653, legea fundamentală a hidrostaticii – legea lui P.), geometrie (teorema lui P. – una dintre teoremele de bază ale geometriei proiective), algebră, analiza matematică, teoria probabilităților; a inventat o mașină de calcul (1642) pentru care, în 1649, a obținut monopolul de fabricare și comercializare. În ultima parte a vieții a fost atras cu precădere de problemele moralei și ale filozofiei. Din 1646 intră sub influența jansenismului, iar după experiența revelației din 1654 viața i se transformă radical, asociindu-se grupului de la Port-Royal și consacrându-se studiului teologiei. A conceput „Scrisorile provinciale” îndreptate cu precădere împotriva iezuiților; apoi a proiectat o apologie a religiei creștine, pe care, datorită, problemelor de sănătate, n-a realizat-o decât în formă fragmentară a „Cugetărilor” (publicate postum). P. a susținut o abordare fideistă a religiei.
Sursa: Dicționar enciclopedic

PASCAL, Ernesto (1865-1940), matematician italian. Apropiat al lui C. f. Klein, a studiat teoria ecuațiilor algebrice. Autor al unei teorii a identității simbolurilor, care-i poartă numele. Contribuții privind teoria formelor diferențiale.
Sursa: Dicționar enciclopedic

pascál1 adj. m., pl. pascáli; f. pascálă, pl. pascále
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

pascál2 (unitate de măsură) s. m., pl. pascáli; simb. Pa
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

*Pascál (nume de persoană) s. propriu
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

pascàl a. ce ține de Paști: mielul pascal.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Pascal m. nume a 2 papi (817-1099) și al unui antipapă (1164).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Pascal (Blaise) m. celebru scriitor, fizician și matematic francez, autorul calculului probabilităților, inventatorul presei hidraulice și autorul Scrisorilor provinciale si al Cugetărilor postume (1623-1662).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PASCÁL1, pascali, s. m. Unitate de măsură pentru presiune, egală cu presiunea exercitată de un newton pe o suprafață de un metru pătrat. – Din fr. pascal.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PASCÁL2 s. n. (Inform.) Limbaj de programare de nivel înalt, orientat spre aplicațiile cu caracter tehnic, științific și economic. – Din fr. pascal.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PASCÁL3, -Ă, pascali, -e, adj. (Livr.) Privitor la sărbătoarea Paștelui, de Paște. – Din fr. pascal.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PASCÁL1, pascali, s. m. Unitate de măsură pentru presiune, egală cu presiunea exercitată de un newton pe o suprafață de un metru pătrat. – Din fr. pascal.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

PASCÁL2, -Ă, pascali, -e, adj. (Livr.) Privitor la sărbătoarea Paștilor, de Paști. – Din fr. pascal.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

PASCÁL3 s.n. (Inform.) Limbaj de programare de nivel înalt orientat spre aplicațiile cu caracter tehnic, științific și economic. (cf. fr. pascal < după numele matemat. fr. Blaise Pascal, care în sec. al XVII-lea a inventat o mașină de calcul; denum. propusă în 1970 de către informat. elv. Niklaus Wirth)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

PASCÁL s.m. Unitate de presiune, egală cu un newton pe metru pătrat. [< fr. pascal, cf. Pascal – fizician francez].
Sursa: Dicționar de neologisme

PASCÁL, -Ă adj. De (la) paști, privitor la paști. [< fr. pascal].
Sursa: Dicționar de neologisme

*pascál, -ă adj. (lat. paschalis, d. Pascha, Paște). De la Paște, al Paștelor: timpu pascal, Melul pascal, melu pe care legea luĭ Moĭse îl prescria să fie sacrificat și mîncat la Paște.
Sursa: Dicționaru limbii românești

PASCÁL2 (‹ fr. {i}) s. n. Limbaj de programare pentru calculatoarele electronice proiectat, în 1969, de N. Wirth la Institutul Politehnic din Zürich și pus la dispoziția publicului în 1974 și utilizabil din 1989.
Sursa: Dicționar enciclopedic

PASCÁL3, -Ă (‹ fr., lat.) adj. Privitor la sărbătoarea Paștilor, de (la) Paști. ◊ Ciclu p. = perioadă de 532 de ani, după care sărbătoarea Paștilor revine exact în aceeași zi a anului. ◊ Miel p. = miel pe care evreii îi sacrifică de Paști, cu prilejul sărbătoririi eliberării lor din robia egipteană.
Sursa: Dicționar enciclopedic

PASCAL, numele a doi papi: P. I (817-824), a obținut din partea lui Ludovic cel Pios un act (817) prin care se garanta Papalității posesiunea perpetuă asupra teritoriilor stăpânite. A construit numeroase biserici. P. II (pe numele laic Ranieri de Pieda) (1099-1118), a continuat lupta papei Grigore VII pentru învestitură cu împărații Henric IV și Henric V. Sub presiunea Curiei a revocat privilegiile clerului (1112).
Sursa: Dicționar enciclopedic

PASCAL, Blaise (1623-1662), matematician, fizician, scriitor și filozof francez. Contribuții în hidrostatică (a descoperit, în 1653, legea fundamentală a hidrostaticii – legea lui P.), geometrie (teorema lui P. – una dintre teoremele de bază ale geometriei proiective), algebră, analiza matematică, teoria probabilităților; a inventat o mașină de calcul (1642) pentru care, în 1649, a obținut monopolul de fabricare și comercializare. În ultima parte a vieții a fost atras cu precădere de problemele moralei și ale filozofiei. Din 1646 intră sub influența jansenismului, iar după experiența revelației din 1654 viața i se transformă radical, asociindu-se grupului de la Port-Royal și consacrându-se studiului teologiei. A conceput „Scrisorile provinciale” îndreptate cu precădere împotriva iezuiților; apoi a proiectat o apologie a religiei creștine, pe care, datorită, problemelor de sănătate, n-a realizat-o decât în formă fragmentară a „Cugetărilor” (publicate postum). P. a susținut o abordare fideistă a religiei.
Sursa: Dicționar enciclopedic

PASCAL, Ernesto (1865-1940), matematician italian. Apropiat al lui C. f. Klein, a studiat teoria ecuațiilor algebrice. Autor al unei teorii a identității simbolurilor, care-i poartă numele. Contribuții privind teoria formelor diferențiale.
Sursa: Dicționar enciclopedic

pascál1 adj. m., pl. pascáli; f. pascálă, pl. pascále
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

pascál2 (unitate de măsură) s. m., pl. pascáli; simb. Pa
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

*Pascál (nume de persoană) s. propriu
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

pascàl a. ce ține de Paști: mielul pascal.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Pascal m. nume a 2 papi (817-1099) și al unui antipapă (1164).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Pascal (Blaise) m. celebru scriitor, fizician și matematic francez, autorul calculului probabilităților, inventatorul presei hidraulice și autorul Scrisorilor provinciale si al Cugetărilor postume (1623-1662).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PASCÁL1, pascali, s. m. Unitate de măsură pentru presiune, egală cu presiunea exercitată de un newton pe o suprafață de un metru pătrat. – Din fr. pascal.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PASCÁL2 s. n. (Inform.) Limbaj de programare de nivel înalt, orientat spre aplicațiile cu caracter tehnic, științific și economic. – Din fr. pascal.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PASCÁL3, -Ă, pascali, -e, adj. (Livr.) Privitor la sărbătoarea Paștelui, de Paște. – Din fr. pascal.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)